Locuri remarcabile
Biserica de lemn, Bârsana
Datând din anul 1711, Biserica de lemn a vechii mănăstiri a Bârsanei se află azi în Maramureșul istoric, pe valea Izei, unde a fost mutată în jurul anului 1739. Preotul Ioan Ștefanca, ajutat de familia sa și de comunitatea sătească, a înălțat vechea biserică de lemn în semn de mulțumire pentru protecția primită în timpul ciumei mari care luase multe vieți cu un an înainte.
Construită din bârne asamblate în sistem „blockbau”, unul dintre cele mai vechi sisteme de construcție, biserica a fost inclusă în 1999 în patrimoniul UNESCO. Exteriorul modest, din lemn, e completat de picturile interioare vechi, refăcute în 1806 de către zugravul Toader Hodor, care, spre deosebire de obiceiul vremii, erau mai degrabă inspirate din stilurile baroc și rococo.
Castelul Bánffy, Bonțida
Localitate devenită celebră o dată cu festivalele Electric Castle & TIFF, Bonțida a fost reședința familiei Bánffy care a intrat în posesia domeniului de la Bonțida în secolul al XIV-lea, prin donație regală. Ansamblul a fost construit treptat începând din secolul al XVI-lea. Aspectul final datează din secolul XIX și include elemente din stilurile renascentist, baroc, rococo, clasicist și neogotic.
Ultimul locuitor a fost contele Miklós Bánffy, intelectual avangardist, politician, scriitor, grafician și director de operă. Este cel care a negociat predarea Clujului fără luptă, de către trupele germane și maghiare, salvând viețile orășenilor și patrimoniul urbei. A părăsit însă castelul din Bonțida în octombrie 1944, fugind de trupele germane care au jefuit și ars clădirea. Fundația Transylvania Trust a început restaurarea castelului în 1999.
Poiana cu Narcise de la Negrileasa, Bucium
Poiana cu Narcise de la Negrileasa este unul dintre locurile cu poveste din comuna Bucium. Floarea de narcisă este ocrotită prin lege și este răspândită pe o suprafață de 45 de hectare.
Potrivit legendei, narcisele de pe pajiștile de aici au fost sădite de o pasăre măiastră. Încercând să scape de ciobanii care voiau să o prindă pentru penajul ei, pasărea le-a vorbit acestora spunându-le că, dacă o lasă în pace, va face ca penele ei frumoase să apară în poiană în fiecare an. Astfel, generații la rând ar putea să se bucure de frumusețea lor.
Rezervația naturală se află în Munții Metaliferi, în partea estică a Vârfului Vâlcoi (1.348 m), în porțiunea dintre văile Negrilesii și Groazei.
Biserica Urmanczy, Beliș
1000 de metri altitudine. 10 km pătrați de luciu de apă. 96 de metri adâncime în zona barajului. Cu toate astea, în verile secetoase se ivesc ruinele bisericii de piatră. Este singura dovadă a existenței satului Beliș în vechea vatră.
În perioada 1970-1974, sătenii au fost nevoiți să părăsească satul și cătunele din jur ca urmare a deciziei autorităților de a ridica acolo barajul Fântânele și de a transforma întreaga regiune într-un lac artificial de acumulare cu scop hidroenergetic. După finalizarea construcțiilor, apa a început să înghită treptat zidurile Bisercii Urmanczy, precum și toate construcțiile sătești din cătune precum Milioan, Pleș, Dădești, Bolojești sau Giurcuța de Jos. Există diferite legende care însoțesc azi povestea lacului Beliș și a bisericii sale, legende pe care vă invităm să le aflați la pas, de la sătenii care știu cel mai bine să le împărtășească.
Lacurile Ciurila
Lacurile Pădureni și Sutu, cunoscute și sub numele de Lacurile Ciurila, se află la o distanță de aproximativ 20 de kilometri de orașul Cluj-Napoca. Populate cu specii de sturion, crap, caras, somn, şalău, biban și ştiucă, acestea sunt un loc numai bun de vizitat pentru pescari sau pentru cei care caută o după-amiază de liniște, petrecută în apropierea apei.
Salba de lacuri a fost creată artificial după ce lunca a fost drenată, în anii ‘70. Astfel a apărut aici o micro-deltă unde, pe lângă speciile de pești, locuiesc sau poposesc zeci de specii de păsări, printre care stârcul, botgrosul, silvia, ghionoaia verde, cinteza și lăstunul.
