Bârsana
(județul Maramureș)
Localitate așezată pe valea Izei, la umbra bisericilor de lemn ale Maramureșului.
01/04
Loc de popas pentru mulți dintre călătorii în Maramureș, Bârsana.
În lemnul ăsta am durat ce șade mai bine unor oameni strașnici. Soarele ne dă viață și lumină, copacul leagă cerul de pământ și pe noi de ziua de mâine și de mai apoi, căci funii suntem și noi și viața noastră, precum se amestecă binele cu răul așa și noi ba ne cernem, ba ne învârtoșăm. Dintele de lup ne apără de farmece, căci umblă răul pe lume dar pe sub poarta asta n-a trece. Stejarul l-am tăiat doar în nopți cu lună plină, și-a feri casa de ceasurile rele. Iară locul acesta păzit a fi de duhuri, cum și stejarul stă drept, iară cocoșul vestește zorii. Pe toate le-am înscris aici, spre pază.
Loc de popas pentru mulți dintre călătorii în Maramureș, Bârsana, al cărui nume se trage de la ciobanii locali, numiți bârsani, crescători de oi cu blana lungă, este o localitate cu o istorie îndelungată. Prima sa mențiune istorică apare încă de la 1326, și se cunoaște că regele Carol Robert de Anjou l-a înnobilat pe Cneazul Stanislău de Bârsana in urma vitejiei arătate în războiul civil pentru tron.
02/04
Portul bârsănesc
Localnicii poartă cu mândrei portul local, în care predomina albul și negrul și se mândresc că își păstrează vii obiceiurile și meșteșugurile străvechi. În întreaga zonă lucrul lemnului definește spațiul locuit.
Femeile din sat erau cele care, pe vremuri, țeseau și coseau straiele populare folosind exclusiv materiale locale, precum cânepa sau lâna. Începând cu secolul al XVIII-lea, când abilitățile negustorești ale localnicilor s-au dezvoltata, s-au adoptat materiale și cromatici noi. Cu toate acestea, locuitorii Bârsanei au reușit să își păstreze autenticitatea, iar portul popular este încă păstrat cu sfinţenie.
03/04
Porțile de lemn sculptate cu forme care simbolizează mituri și credințe folclorice
Pentru călători spațiul e dominat de porțile de lemn sculptate cu forme care simbolizează mituri și credințe folclorice. Cele mai obișnuite motive sunt spirala și arborele vieții, rozeta solară, peștele, dinții de lup, furca cu trei brațe, cocoșul. Ele nu doar reflectă statutul social al proprietarilor, ci sunt pentru aceștia pilde de înțelepciune din strămoși.
Merită cu siguranță vizitată gospodăria lui Niculai Pașcu de pe Valea Morii. Aici se află vechea vâltoare pe apă și cazanul de horincă, ambele într-o stare bună și funcționale. Cântecele (horile vechi), dar și jocurile tradiționale reprezentative pentru această comună, sunt duse mai departe de Frații Bența (Bârsana) și Ileana Matus (satul Nănești).
04/04
Opt biserici, capodopere ale arhitecturii de lemn din Maramureș
Opt biserici, capodopere ale arhitecturii de lemn din Maramureș au fost incluse pe lista UNESCO. Din cele aproximativ o sută astfel de lăcașuri de cult care mai există, în patrimoniul universal au intrat bisericile din Bârsana, Budești-Josani, Desești, Ieud-Deal și Poienile Izei (Țara Maramureșului), Plopiș si Surdești (Țara Chioarului) și Rogoz (Țara Lăpușului).
Chiar în Bârsana, biserica din lemn a vechii mănăstiri de pe dealul Jbâr datează din 1711. Picturile din interior au fost realizate de zugravul Toader Hodor la începutul secolului XIX într-un stil cu influențe baroce și rococo. Complexul monahal de astăzi a fost construit din lemn și include o biserică ridicată în anii ‘90, cu un turn înalt de 57 de metri.
