Luna august din 2023 a fost pentru artista Nona Inescu momentul în care interesele și practica ei artistică s-au intersectat cu rezidențele din România Remarcabilă. Timp de o lună, artista și-a mutat atelierul de lucru în comuna Mănăstireni din județul Cluj, unde a (re)interpretat, sub forma unei lucrări artistice, identitatea și patrimoniul local al comunei.
Cum poate arta să creeze punți de legătură între trecut, prezent și viitor în comunitățile rurale? Prin punerea în prim-plan a poveștilor oamenilor din comunitate. Prin ascultare activă, cercetare și prin procese colaborative care au construit, în lucrarea finală a artistei, o poveste coerentă despre trecutul care stă mărturie evoluției comunei Mănăstireni până în prezent.
În imediata apropiere a satului Mănăstireni există câteva dintre cele mai bogate și variate pajiști, care adăpostesc aproximativ 400 de specii de plante și o diversitate numeroasă de insecte. Cu sprijinul comunității locale, Nona a făcut o selecție a speciilor și exemplarelor din flora și fauna regiunii, incluzând fosile marine și gasteropode. Aceste personaje non-umane au fost adunate sub forma unor fotografii într-o carte de artist intitulată „Flori de piatră”. Titlul lucrării evocă expresia „flori de mină”, folosită pentru a descrie roci, minerale și fosile descoperite în timpul exploatării minelor în trecut. În prezent, regiunea găzduiește cariere de piatră, care reprezintă o amenințare pentru habitatele și peisajele naturale din zonă, datorită exploatării constante a resurselor naturale.
În 26 august 2023, la casa cu numărul 52 din Mănăstireni, au început dis-de-dimineață pregătirile pentru vernisajul care urma să aibă loc în acea după-masă. În această casă, într-o încăpere cu pereți plini cu farfurii pictate, Nora se reîntorcea de pe câmpurile și pajiștile unde își făcea cercetările pentru lucrarea finală. „Am pornit de la elemente arhitecturale ale patrimoniului din sat, dar le-am deturnat într-o direcție non-umană. M-am uitat la lucruri mici, m-am uitat la lumea insectelor, la fluturi, greieri sau lăcuste și am fost curioasă cum aceste ecosisteme se mențin în viață.”, povestește artista.
În spatele fiecărui detaliu al lucrării se afla o poveste, iar Nona Inescu a fost ghidată în această călătorie de Florin Bota, un localnic care cunoaște fiecare colțișor al satului și fiecare schimbare petrecută în timp. Casa lui Florin, în care artista a locuit pe durata rezidenței, a fost ca o fereastră deschisă către trecut, păstrând vie memoria și tradițiile locale.
Aproape de ora 16:00, poarta curții s-a deschis și oamenii au început să-i treacă pragul. Au venit oameni din comună, curioși să vadă lucrarea inspirată din suflul comunității lor, dar și oameni ai orașului, curioși și ei la rândul lor să vadă cum oamenii și obiectele pot da viață comunităților rurale prin intermediul artei.
Nona a organizat și un atelier de cadrane solare, inspirate din peretele sudic al clădirii Bisericii Reformate din sat, la care au participat copii din comunitatea locală. „Am încercat să le explic în cuvinte foarte simple ce fac eu și m-am gândit că ar fi interesat ca ei să devină conștienți de ce e acela un cadran solar și cum e cel mai vechi instrument de măsurare a timpului. Și atunci să măsurăm timpul cu elemente naturale care ele însele vorbesc despre trecerea timpului: fosile din regiune, flori de câmp care se ofilesc repede și în felul ăsta putem să ne jucăm cu ideea de ilustrare a timpului.”
Nona Inescu a folosit fotografia și obiectele naturale, ca să definească relațiile contemporane dintre corpul uman și mediul înconjurător. „Flori de piatră” reprezintă o punte între lumile mici și mari care coexistă în Mănăstireni, inspirată din realitatea înconjurătoare.
Programul de rezidențe face parte din proiectul România Remarcabilă – Interpretarea patrimoniului cultural rural prin artă și antreprenoriat, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021, în cadrul Programului RO-CULTURA. Acesta a avut loc în luna august 2023 în șase comune din județele Cluj, Maramureș, Brașov și Alba și s-a concentrat pe procese de creație participative, având ca scop investigarea identității comunităților și istoriei locale.