Foto: Ioana Pop
Proiectul „Rezidențe în România Remarcabilă” a reunit cinci artiste care, prin lucrările și perspectivele lor, au redescoperit și reinterpretat elemente valoroase ale patrimoniului rural românesc. În cadrul acestor rezidențe, artistele au petrecut timp în comunități din Transilvania și au desfășurat interviuri detaliate în care au împărtășit experiențele și descoperirile făcute în timpul procesului creativ.
Vanessa Singenzia: Fascinația măștilor și șezătoarea modernă din Bârsana
În comuna Bârsana, Vanessa Singenzia a adus la viață tradiția măștilor într-o manieră inedită, legând meșteșugul lutului de explorarea identității și a mitologiei locale. „Omul de la sat a inventat măștile, iar ele au roluri profunde, de protecție și reprezentare,” explică Vanessa, care a organizat un atelier cu copiii și mamele din comunitate. Procesul a devenit o șezătoare modernă, unde modelarea lutului a deschis calea către povești și tradiții împărtășite. Vanessa a fost profund impresionată de respectul copiilor față de acest meșteșug, observând cum fiecare își punea amprenta în propria creație.
Andreea Săsăran: Apa – liantul trecutului și prezentului în Bucium
Pentru Andreea Săsăran, rezidența în comuna Bucium a oferit un context unic pentru a explora simbolismul apei în viața localnicilor. Apa devine în proiectul său „Apa de la noi” un element de continuitate, esențial pentru memoria colectivă a comunității. „Apa este elementul de conexiune între trecut și prezent,” spune Andreea, reflectând asupra rolului acesteia în agricultură și minerit, activități tradiționale care definesc viața locală. Documentând poveștile legate de apă, Andreea a surprins momente esențiale din istoria locului, dar și din viața cotidiană a buciumanilor.
Lovadi Kinga: Pământul din Moldovenești – o continuitate atemporală
La Moldovenești, Lovadi Kinga a descoperit o legătură profundă între oameni și pământ, element central în proiectul său „Continuitate atemporală, efemeritate înregistrată”. Inspirată de peisajele rurale și de discuțiile cu localnicii, Kinga a creat o reprezentare artistică a legăturii strânse dintre comunitate și natură. „Am descoperit cât de profundă este legătura acestor oameni cu pământul,” explică artista, observând cum pământul devine, pentru cei de aici, un simbol al identității și al respectului față de tradiție.
Irina Motroc: Memoria fluidă a Fundatei prin antotipie
În comuna Fundata, Irina Motroc a transpus memoria locului prin tehnica antotipiei, folosind pigmenți naturali din plante. În proiectul „Urme prezente, treceri viitoare”, artista explorează modul în care memoria colectivă se transformă în timp, oglindindu-se în peisaj și în comunitate. „Am vrut să subliniez cum amintirile și tradițiile se transformă pe măsură ce trec prin filtrele diferitelor generații,” afirmă Irina, capturând în imagini efemere fragilitatea și esența patrimoniului local.
Meri Stroe: Grădina femeilor – rafia și harta tradiției în Mănăstireni
În Mănăstireni, Meri Stroe a intrat în contact cu tradiția țesutului de rafie, inspirându-se din poveștile femeilor care au păstrat acest meșteșug. „Femeile țesătoare din Mănăstireni sunt adevărate eroine ale comunității,” spune Meri, care a transformat rafia într-o hartă stilizată a satului. Lucrarea sa, „Grădina femeilor”, reflectă nu doar măiestria localnicelor, ci și importanța acestor tradiții pentru identitatea comunității, transformând rafia într-un simbol artistic și cultural al locului.
Rezidențele artistice din cadrul „România Remarcabilă” au oferit o perspectivă asupra modului în care arta poate revitaliza și celebra cultura rurală. Aceste proiecte nu doar conservă tradițiile, ci le aduc în fața publicului contemporan, reamintind că patrimoniul cultural și natural al României este un dar neprețuit care merită să fie transmis mai departe.