Plopiș
O comună a Țării Silvaniei ce păstrează tradițiile comunității de slovaci din Transilvania.
Sate componente: Făgetu, Iaz, Plopiș
01/04
Contezi doar pe brațele tale
Dinspre greu mergi unde te duce viața, contezi doar pe brațele tale. O secure o poți căra iar cu ea îți faci și casă, îți câștigi și traiul. Așa au pornit din casa lor, către Transilvania, slovacii, ademeniți de pământurile pe care le-or lucra și le-or dobândi după ce vor doborî de pe ele copacii bătrîni și deși. Mâncarea trebuia să fie pe măsura muncii, căci totul se obținea cu greu. Polișneac, plăcinte coapte, umplute cu ce se găsea, o mâncare cu dor casă, să sature nu doar gura, ci și inima. Iar cei ce mai apoi au plecat din Transilvania mai departe, spre pădurile Americii de Nord, or fi pus în tașcă și niște plăcintă să le mai ostoiască dorul de ai lor.
02/04
Așezată în extremitatea nordică a munților Apuseni
Așezată în extremitatea nordică a munților Apuseni, la poalele Munților Plopiș (Munții Rez, cum le spun localnicii), comuna Plopiș este casa a două mii și câteva sute de oameni.
Cei 900 de locuitori din Făgetu (îGemelcicka în slovacă) sunt urmașii familiilor de slovaci colonizați în urmă cu 200 de ani din Orava, o localitate din NV Slovaciei, aflată la baza Munților Tatra. Ei sunt ultima comunitate de slovaci ardeleni din Sălaj.
Au fost aduși de grofii ardeleni din Imperiul Habsburgic, care aveau nevoie de tăietori de lemne să lucreze în pădurile dese din nordul Apusenilor. Răsplata pentru munca lor au fost terenurile pe care le-au defrișat.
În zona Munților Plopiș există mai multe așezări majoritar slovace, Făgetu este ultima care s-a păstrat pe teritoriul Sălajului. Moștenire a slovacilor ardeleni rămân numele unor localități, care includ cuvâtul „huta” (făbricuță), cum sunt Huta Bogdana, Marca Huta…
03/04
Muzeul de Artă Populară din Iaz
Călătorii dornici să descopere cultura slovacă pot vizita Muzeul de Artă Populară din Iaz, fondat în 2004 de Ligia Alexandra Bodea. Pe când avea 12 ani, ea s-a împotrivit dorinței părinților de a dărâma casa bătrânească rămasă de la bunici,
Datorită încăpățânării fetiței, casa construită prin 1880 a rămas în picioare. Între timp au mai fost aduse aici și reabilitate alte trei case bătrânești de secol XIX. Două dintre ele sunt „Casa Birăiții” („Casa Primăriței”), cu specific românesc și „Casa Cântărețului” (1860, Făgetu) cu specific slovac. Colecția muzeului include ceramică și costume populare din diverse regiuni ale țării, icoane pe sticlă, lăzi de zestre.
04/04
Mlaștina de la iaz
Tot în localitatea Iaz, pe un teritoriu de 10 hectare, se află o rezervație naturală numită Mlaștina de la iaz. Aceasta s-a format acum zece mii de ani în urma unor alunecări de teren și reprezintă o resursă valoaroasă pentru cercetători, fiind o zonă în care se găsesc mai multe specii rare.
Este unul dintre puținele locuri din țară în care se găsește Roua Cerului (Drosera rotundifolia), plantă carnivoră care ademenește insectele cu o sevă vâscoasă și transparentă, asemănătoare picăturilor de rouă.
