Vad

(județul Cluj)

Dovada puternicii tradiții monahale a comunei Vad, din nordul județului Cluj, este biserica ortodoxă din piatră ctitorită de Ștefan cel Mare. Comuna mai e cunoscută pentru meșteșugul albinăritului care este înfloritor.

Situată pe malul stâng al Someșului, între dealurile Dejului și Gârboului, comuna Vad se bucură de un valoros patrimoniu religios, reprezentat de biserica ortodoxă atribuită domnitorului Ștefan cel Mare, dar și de biserica de lemn din satul Calna.

Comuna își redescoperă încet patrimoniul, îndeosebi pe cel imaterial, readucând la viață obiceiuri vechi și unele meșteșuguri.

Îndeletnicirile localnicilor sunt specifice zonei deluroase din nordul județului Cluj. Printre producătorii locali se remarcă apicultorii, comuna mândrindu-se cu o tradiție în domeniu. Prin diverse proiecte s-a încurajat transmiterea mai departe a meșteșugului împletiturilor din nuiele, ca meserie tradițională a romilor.

Biserica din piatră

Potrivit unor surse istorice, satul Vad apare prima dată în documente drept posesie a familiei nobiliare Banffy, iar ulterior, spre final de secol XV acesta îi este dăruit lui Ştefan cel Mare, împreună cu Cetatea Ciceiului.

Domnitorul moldovean ctitorește aici, pe locul unei sihăstrii, o biserică ortodoxă de piatră. În arhitectura clădirii sunt evidente elemente de influență moldovenească ce datează din prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare. Totuși, altarul bisericii este în stil gotic, specific artei transilvănene.

Piatra folosită în construcția bisericii a fost recuperată din castrul roman (106 en) de la Cășeiu iar pe zidurile bisericii se pot identifica unele inscripții și reliefuri romane.

De-a lungul secolelor, Vadul a dobândit o puternică tradiție monahală, a cărei amintire se păstrează în denumirea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Muzeul de Artă al României deține în colecția sa icoana Sfântul Nicolae, ferecată în argint aurit, și care a fost dăruită bisericii din Vad în 1531 de către Episcopul Anastasie.

Nunta tradițională

În ultimii ani, la Vad, locuitorii au început să readucă la viață obiceiuri și tradiții uitate. Un exemplu este nunta tradițională, reconstituită recent în satul Bogata de Jos, printr-un eveniment la care au participat localnici din toate satele din jur. S-au pus în scenă obiceiuri precum carul cu zestrea miresei, jocul steagului, primitul miresei de către soacra mare, dar și obiceiul găinii

Activități și îndeletniciri în zonă

Localitatea are deja o tradiție în albinărit, îndeletnicire documentată din 1949. Locuitorii se laudă cu cel mai mare număr de familii de albine din județul Cluj. Pe lângă miere, o parte dintre localnici produc diverse sortimente de brânzeturi proaspete din lapte de oaie și de bivoliță.

Satele componente: Bogata de Jos, Bogata de Sus, Calna, Cetan, Curtuiușu Dejului, Vad (reședința) și Valea Groșilor.

inapoi la localități