Bârsana, MARAMUREȘ

Bogata, MUREȘ

Bonțida, CLUJ

Bucium, ALBA

Atestata documentar pentru prima data in anul 1595 cu numele de Buchin, comuna Bucium a fost vatra unor asezari apartinatoare de Abrud

Se afla situata in județul Alba, Transilvania, România. Este situată la 10 km est de orașul Abrud, având în componență 30 de sate: Anghelești, Bisericani, Bucium, Bucium-Sat, Cerbu, Ciuculești, Coleșeni, Dogărești, Ferești, Florești, Gura Izbitei, Hilesti. Izbicioara, Izbita, Jurcuiești, Lupulești, Măgura, Muntari, Petreni, Poiana, Poieni, Stâlnișoara, Vâlcea, Valea Abruzel, Valea Albă, Valea Cerbului, Valea Negrilesii, Valea Poienii, Valea Șesii, Văleni. Atestata documentar pentru prima data in anul 1595 cu numele de Buchin, comuna Bucium a fost vatra unor asezari apartinatoare de Abrud ce s-au format prin roirea locuitorilor spre munte, pastrand in denumire toponimicul initial Bucium-Cerbu, Bucium-Poieni, Bucium-Izbita, Bucium-Sat, etc. Localitatea Bucium s-a remarcat prin rascoala din 1784, sub conducerea lui Ionut Dandea si Cosma Partenie, capitani locali, dar mai ales prin evenimentele premergatoare revolutiei de la 1848. Actiunile buciumanilor pentru revendicari au fost sustinute de Ecaterina Varga – doamna motilor – care s-a solidarizat cu acestia si s-a stabilit la Bucium Poieni in 1840.In primavara anului 1849 motii din Bucium au participat la lupte grele in defileul de la Bucium Cerbu, pentru apararea trecerii spre Zlatna.
Fundata, BRAȘOV

Pe lângă peisajele superbe, Fundata este renumită pentru preparatele tradiţionale, mai ales pentru brânzeturi şi pastramă dar si pentru potenţialul turistic.

Este situată în centrul ţării, la extremitatea sudică a judeţului Braşov, în bazinul ce se desfăşoară între masivele Bucegi şi Piatra Craiului, în culoarul Rucăr-Bran. Ea ocupă nivelurile superioare ale platformei brănene (1200-1300m) şi este cea mai înaltă aşezare carpatică românească, cu locuinţe situate la peste 1300 metri altitudine şi chiar 1400 metri altitudine. Suprafaţa totală a comunei este de 3681 ha, după cum se precizează în Documentul Institutului Naţional de Statistică din anul 2008, referitor la suprafaţa fondului funciar. Comuna Fundata face parte din micro-regiunea Bran, ce se află localizată în partea sudică a judeţului Braşov, la graniţa dintre judeţele Braşov, Argeş şi Dâmboviţa. Alături de comunele Bran şi Moieciu, comuna Fundata formează arealul geografic numit zona Bran. Din punct de vedere administrativ, comuna Fundata este alcătuită din satele Fundata, Şirnea şi Fundăţica. Satul Fundata este reşedinţa de comună Pe lângă peisajele superbe, Fundata este renumită pentru preparatele tradiţionale, mai ales pentru brânzeturi şi pastramă dar si pentru potenţialul turistic. Şirnea sat din comuna Fundata, a fost primul sat turistic din Romania in anul 1962. Fundata are şi o istore interesantă, in august 1916, aici a murit primul român, Gheorghe Poenaru-Bordea, în Primul Război Mondial. Fundata era aşezată chiar pe graniţa dintre Imperiul Austro-Ungar şi Ţara Românească, oamenii de atunci aveau casa într-o ţară şi grajdul în alta. Fundata a fost prima localitate eliberată de trupele militare române, la 14 august 1916, colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea (adjunctul comandantului Regimentului 30 Infanterie „Muscel“) a trecut graniţa cu trupele sale şi a fost ucis. In Fundata există o biserică "veche", zidită la 1830, în timpul preotului Bucur Moşoiu, şi o biserică "nouă", ridicată în perioada 1939-1943. Cele două biserici din Fundata sunt închinate Adormirii Maicii Domnului, iar cea nouă are şi hramul Sfântului Nicolae. Primul document ce aminteşte de teritoriile comunei Fundata datează de la 1657 şi este o "listă a terenurilor arendate de castelan pe hotarul cetăţii Bran", conform monografiei "Comuna Fundata, o istorie în imagini".
Moldovenești, CLUJ

Ținutul apare sub numele de Turdavar într-un document din 1075 pe timpul domniei Regelui Geza I.

Comuna Moldovenești este situată în depresiunea Transilvaniei, pe malul drept al râului Arieș, în partea de est al poalelor Pietrei Secuiului din Munții Trascăului, în Sudul Județului Cluj, la 15 km de municipiul Turda și la 44 km de reședința de județ, Cluj-Napoca. Aceasta este delimitată în vest de culoarul Turda-Alba Iulia și Munții Trascăului, la nord de unele sectoare ale râului Arieș, iar la sud și est de limita de județ cu Alba. Comunele cu care se învecinează sunt Iara, Petrești de Jos și Mihai Viteazu (județul Cluj) la nord, Călărași la est, Unirea și Mirăslău la sud și Rimetea (județul Alba) la vest. Comuna este alcătuită din șase localități: Moldovenești, Bădeni, Plăiești Pietroasa, Podeni și Stejeriș. Suprafața totală a comunei este de 144,96 de km2 și este a doua comună ca dimensiune din județul Cluj. Comuna Moldovenești este înființată în anul 1968 deoarece satele aparțineau Scaunului Arieșului până în anul 1876. Ca suprafață și populație era cel mai mic Scaun Secuiesc. Ținutul apare sub numele de Turdavar într-un document din 1075 pe timpul domniei Regelui Geza I. Înființarea Scaunului Arieșului datează între anii 1264 și 1270, când Regele Istvan al V-lea colonizează un grup de secui pe teritoriul aflat între Arieș, Mureș și cetatea Turdavar. Teritoriul le revine în proprietate conform actului de danie din 1289 desemnat de către Regele maghiar Ladislau al IV-lea și al regelui maghiar Andrei al II-lea din 129, acestea fiind transcrise de regele Sigismund în 23 decembrie 1394. Din acest document reiese că Turdavar este moldoveneștiul de astăzi: Magni de Turdawar alias Varfalwa vocata. În acest act sunt cuprinse toate satele comunei: Moldovenesti-Varfalwa, Bădeni- Bagun, Plăiești-Kuend, Stejeriș-Kerchech, Pietroasa-Chegez, Podeni-Hidis.
Plopiș, SĂLAJ

Potențialul turistic al comunei se evidențiază atât prin obiective naturale: mlaștina de la Iaz și peisajele splendide desprinse de pe culmea munților Plopiș, cât și prin cele antropice

Este așezată în partea sud- vestică a Județului Sălaj găzduind un număr de 2405 locuitori. Se întinde pe o suprafață de 80,38 km2 și are în componența sa trei sate: Plopiș reședință de comuă Iaz și Făgetu. Dacă Plopișul și Iazul sunt așezări caracteristice arealelor depresionare, Făgetu este un sat tipic munților Apuseni de tip risipit cu gospodării izolate sau grupate în crânguri. O altă caracteristică importantă a localității Făgetu este unicitatea, specificittatea și originalitatea locului datorate comunității de etnie exclusiv slovacă ce și-a păstrat cu sfințenie identitatea. Potențialul turistic al comunei se evidențiază atât prin obiective naturale: Mlaștina de la Iaz și peisajele splendide desprinse de pe culmea munților Plopiș, cât și prin cele antropice cum este Muzeul de Artă Populară Ligia Alexandra Bodea ce găzduieșe o frumoasă colecție de obiecte populare adunate atât din comună cât și din zonele învecinate. Obiceiurile și tradițiile populare, gastronomia specifică locului, meșteșugăritul, păstrate încă vii se împletesc armonios și dau naștere unei zone de poveste.
Poieni, CLUJ

Smida/Beliș, CLUJ

Suatu, CLUJ

În comuna Suatu, exista o rezervatie naturala in suprafata de 8,2 ha unde se gasesc doua plante unice in lume: astragalus peterfii descrisa inca din 1916 de catre botanistul Javorko, si Ephedra distachia.

Vad, CLUJ

Comuna Vad este situata in partea de nord a judetului Cluj, la contactul dintre dealurile Dejului si dealurile Garboului

Comuna Vad este situata in partea de nord a judetului Cluj, la contactul dintre dealurile Dejului si dealurile Garboului, pe stanga vaii Somesului, la 15 km de municipiul Dej. Este formata din 7 sate: Cetan Vad, Valea Grosilor, Bogata de Jos, Curtuiusu Dejului, Bogata de Sus si Calna atestate intre sec. XIV-XV. Relieful dominant este cel de lunca format pe soluri argilo-aluvionare si cel de podis format pe soluri podzolice si brun roseate de padure cu numeroase alunecari de teren ce impun o anumita organizare a hotarului, suprafete mari fiind destinate pasunilor, fanetelor si padurilor. Reteaua hidrografica este dominată de raul Somes. Istoria aminteste pentru prima data despre aceste locuri in tratatul de istorie ,,Rascoala de la Bobalna”. In 1487 regele ungar Matei Corvin, acorda tinutul Ciceului domnitorului Stefan cel Mare care pune aici bazele unei episcopii. In 1944 are loc deportarea evreilor, azi pastrandu-le amintirea cimitirele de la Bogata de Sus si Calna. Intre obiectivele de interes turistic putem aminti: Biserica Adormirea Maicii Domnului / Stefan Voda, Vad
  • constructie de zid atribuita lui Stefan cel Mare, sediul unei episcopii
  • in stil gotic, imprejmuita de un brau sculptat specific arhitecturii moldovene
  • 1761 este incendiata de tatari
  • 2001-2002 este restaurata si resfintita de IPS Bartolomeu Anania in 2005
  • 2012 se reinfiinteaza manastirea cu slujitori adusi de la Nicula
Biserica de lemn ,,Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” din Calna
  • dateaza din 1671
  • peretii sunt ciopliti in barne de stejar
  • pictura murala este realizata in sec. al-XVIII-lea
Cetatuia
  • culme de 506 m pe care se afla o asezare fara elemente de intaritura artificial, in care in 1893 s-au gasit bucati de tencuiala si fragmente de ceramica grosiera, atipica probabil din neolitic, un cercel de argint in forma de ghirlanda cu frunza de stejar, apartinand epocii medieval, un toporas de forma amigdaloida atribuit culturii Cotofeni.
Fantana Vladichii
  • s-au descoperit fragmente de ceramica din epoca bronzului. Intre activitatile traditionale, culturale si sportive desfasurate pe teritoriul comunei putem aminti de:
  • vechiul obicei „Cu gaina la nanas” pus in scena in fiecare an de Rusalii
  • campionatul de fotbal „Cupa comuei” desfasurat in prima duminica dupa 15 august
Preocuparile edililor pentru modernizarea comunei sunt indreptate spre atragerea investitorilor, dezvoltarea infrastructurii, a retelei de apa si canal, cu scopul de a imbunatatii nivelul de trai al localnicilor, dar si pentru optimizarea accesului turistilor in zona, in acest scop infiintandu-se si un punct de informare turistica.  
Valea Viilor, SIBIU