Poieni

(județul Cluj)

Barajul de pe râul Drăgan, cetatea Bologa și obiceiurile care încă se păstrează fac din comuna Poieni un loc cu mare potențial cultural-turistic.

Comuna Poieni este amplasată pe drumul principal dintre Cluj-Napoca și Oradea, la marginea de vest a Țării Călatei unde relieful deluros lasă loc Munților Apuseni.

Cu evidente influențe călățene și bihorene, comunitățile de aici își păstrează o autenticitate aparte. Este unul dintre locurile în care încă se mai dansează Jocul Fecioresc ardelenesc, inclus în patrimoniul universal UNESCO. Se găsesc, tot aici, ruine din epoci diferite (castrul roman din secolul al II-lea, cetatea medievală de secol XIV), dar și locuri cu valoare peisagistică (impozantul baraj Drăgan-Floroiu).

Comunitatea este alcătuită preponderent din români. În așezările incluse în Ținutului de Sus al Țării Călatei este evidentă arhitectura specifică acestor locuri: casele cu fronton din lemn sculptat în formă de semicerc, porțile sculptate în lemn, bisericile de piatră cu tavan casetat.

Dansul feciorilor

Inclus pe lista patrimoniului imaterial UNESCO în 2015, dansul fecioresc ardelenesc se joacă și la Poieni. Satele Morlaca și Valea Drăganului sunt două din cele 38 de localități din Transilvania (multe din zona Clujului) în care se practică acest obicei. Pe vremuri jocul îl începeau feciorii mai îndrăzneți, care chemau lumea la dans. Cine nu dansa se făcea de rușine, iar cei care greșeau mișcările plăteau băutura pentru ceilalți. Particularitatea față de alte dansuri feciorești din țară este lovirea ritmică, cu palma, a unor părți ale picioarelor.

O primă descriere a unui joc asemănător datează din 1543. În 1622 istoria documentează jocul „Ciobănesc” ardelenesc dansat de poetul Balassa Balint la curtea împăratului Rudolf al II-lea, cu ocazia încoronării acestuia.

Fortăreața Bologa

Este amplasată strategic aproape de drumul care duce de la Cluj la Oradea și este amintită încă din documentele anilor 1300. Turnul cetății și o mare parte din ziduri au mai rămas încă în picioare, iar în prezent se află într-un amplu proces de reabilitare. Cetatea Bologa i-a fost donată lui Mircea cel Bătrân de către Sigismund de Luxemburg, în urma unei alianțe a celor doi împotriva otomanilor. Castrul roman garnizoană a Cohortei II Hispanorum, ridicat în jurul anului 106, se găsește tot în satul Bologa în apropierea cetății. Tot pe teritoriul comunei au mai fost descoperite înspre Morlaca artefacte vechi de peste 4000 de ani.

Vâltoarea din vecini

Morile de apă de pe pâraiele comunei aveau în apropiere și vâltori, „mașini” antice și naturale de spălat haine. La Bologa sute de turiști trec prin curtea Floricăi Geran, unde încă există o moară de apă, veche de 200 de ani și o vâltoare care funcționează. Localnicii îşi duc și astăzi covoarele, păturile şi chiar hainele la vâltoare.

Satele componente: Bologa, Cerbești, Hodișu, Lunca Vișagului, Morlaca, Poieni (reședința), Tranișu și Valea Drăganului..

inapoi la localități