Plopiș

(județul Sălaj)

Plopiș, comună pitorească la marginea de vest a Țării Silvaniei, are un patrimoniu particular – o comunitate de slovaci ardeleni.

Așezată în extremitatea nordică a munților Apuseni, la poalele Munților Plopiș (sau Munții Rez, cum le spun localnicii) comuna este casa a două mii și câteva sute de oameni.

Ultima comunitate de slovaci ardeleni din Sălaj (restul fiind asimilate) poate fi găsită aici, în satul Făgetu. La sfârșitul lunii iunie, satul găzduiește Festivalul Cireșelor, unde se pot degusta produse din zonă, iar localnicii se întrec pentru cea mai bună pălincă din cireșe amare.

Muzeul de Artă Populară, cunoscut și drept „Casa fetei din Iaz”, găzduiește o colecție impresionantă de obiecte. Acesta s-a extins în ultimii ani și include gospodării românești sau slovace din sec. XIX și mii de exponate autentice din zonă.

La ieșire din sat, spre munte, se află rezervația naturală „Mlaștina de la Iaz”. Zona de zece hectare protejează specii rare, printre care planta carnivoră Roua Cerului.

Slovacii ardeleni

Cei 900 de locuitori din Făgetu (în slovacă Gemelcicka) sunt urmașii familiilor de slovaci colonizați în urmă cu 200 de ani din Orava (nord-vestul Slovaciei, la baza Munților Tatra). Au fost aduși de grofii ardeleni din Imperiul Habsburgic, care aveau nevoie de tăietori de lemne să lucreze în pădurile dese din nordul Apusenilor. Răsplata pentru munca lor au fost terenurile pe care le-au defrișat. În zona Munților Plopiș există mai multe așezări majoritar slovace, Făgetu este ultima care s-a păstrat pe teritoriul Sălajului. Moștenire a slovacilor ardeleni rămân numele unor localități, care includ cuvâtul „huta” (făbricuță), cum sunt Huta Bogdana, Marca Huta și altele din Bihor și Satu Mare.

Casa fetei din satul Iaz

Muzeul de Artă Populară din Iaz, care atrage anual mii de turiști români și străini, a fost fondat în 2004 de către Ligia Alexandra Bodea, care la vremea respectivă avea 12 ani. Bunica sa murise cu un an înainte, iar părinții voiau să dărâme casa bătrânească. Datorită încăpățânării fetiței, casa construită prin 1880 a rămas în picioare. Între timp au mai fost aduse aici și reabilitate alte trei case bătrânești de secol XIX. Două dintre ele sunt „Casa Birăiții” („Casa Primăriței”), cu specific românesc și „Casa Cântărețului” (1860, Făgetu) cu specific slovac. Colecția muzeului include ceramică și costume populare din diverse regiuni ale țării, icoane pe sticlă, lăzi de zestre.

Mlaștina de la Iaz – locul unde înflorește Roua Cerului

Mlaștina de la Iaz se întinde pe 10 hectare și s-a format acum zece mii de ani în urma unor alunecări de teren. Foarte valoroasă pentru cercetători, rezervația protejează mai multe specii rare. Este unul dintre puținele locuri din țară în care se găsește Roua Cerului (Drosera rotundifolia), plantă carnivoră care ademenește insectele cu o sevă vâscoasă și transparentă, asemănătoare picăturilor de rouă.

Satele componente: Făgetu, Iaz și Plopiș (reședința).

inapoi la localități