Beliș

(județul Cluj)

Acum un loc turistic așezat pe malurile lacului de acumulare Beliș-Fântânele, la intrarea în Parcul Natural Apuseni, comuna ascunde un trecut zbuciumat.

Satele Belișului, întemeiate de păstori la poalele Vlădesei, își păstrează tradiția creșterii animalelor și a prelucrării lemnului, dar vatra lor e acum pe fundul lacului de acumulare. În anii ‘70 s-a decis captarea Someșului Cald prin construcția unui baraj, iar așezările au fost strămutate. Ruina vechii biserici de piatră poate fi văzută în verile secetoase, devenind o atracție turistică. Lacul Beliș-Fântânele este acum parte dintr-un peisaj deosebit.
Situarea comunei, cu atracții naturale numeroase, cu răsfirarea specifică a satelor de munte și cu o populație redusă (unele la sub 100 de locuitori), a atras recent desfășurarea mai multor evenimente culturale și sportive. În comunitățile mai ușor accesibile au apărut numeroase case de vacanță.

Parcul Apusenilor

Parte a comunei este situată în Parcul Natural Apuseni. Pădurile dese de aici sunt o destinație preferată de iubitorii de natură și aventură. Foarte multe trasee turistice marcate conectează zona de munții din împrejurimi. Belișul este una din variantele de acces spre Platoul Padiș. Rezervația naturală botanică Molhașul Mare de la Izbuc, mlaștină cu ochiuri de apă, se află pe raza Belișului.
Parcul Natural Apuseni reprezintă una dintre cele mai frumoase zone turistice din România. Zona a fost vizitată și studiată încă din secolele trecute. Cele mai vechi trasee turistice de pe raza actualului Parc Natural Apuseni datează din 1900.

Biserica din lac

Luciul de apă situat al lacului de acumulare Beliș-Fântânele se află la aproape 1000 de metri altitudine, se întinde pe aproape 10 kilometri pătrați și are o lungime de 13 kilometri. În zona barajului adâncimea apei este de 96 de metri. În verile în care nivelul apei este foarte scăzut din lac se ivesc ruinele unei biserici de piatră. Biserica romano-catolică Urmanczy, botezată astfel după numele grofului care deținea zona, a fost construită în 1913. Numele acestui grof este de tristă amintire, fiind responsabil de un masacru comis asupra populației din Beliș spre finalul primului război mondial. Biserica și două sate au fost înghițite de ape în anii 70, în urma construirii barajului Fântânele, împreună cu gospodăriile locuitorilor. Este singura dovadă a existenței satului Beliș în vechea vatră. Satele Beliș și Giurcuța de Jos, situate pe malul Someșului Cald, au fost strămutate, iar vechile așezări cuprinse de ape. Pentru crearea barajului, cursul râului a fost deviat temporar printr-o galerie.

Festivalul de jazz din Smida

De patru ani încoace, în cătunul Smida se desfășoară un festival internațional de jazz. Proiectul cultural este axat pe promovarea abordărilor inovatoare în jazz precum și a dialogului cultural ce angajează mai multe țări, întrucât artiștii ce urcă pe scenă sunt atât români, cât și străini. Evenimentul atrage mii de iubitori de muzică de calitate și pune la dispoziția participanților tururi ghidate, ateliere, dezbateri și plimbări cu barca pe lac sau cu bicicletele în împrejurimi.
Stațiunea Fântânele (1050 m altitudine), este situată între Munții Gilău și Vlădeasa, pe malul lacului de acumulare Beliș-Fântânele. Zona aparține administrativ de comuna Râșca, județul Cluj, deși este adesea greșit numită „stațiunea Beliș-Fântânele”, datorită apropierii de satul Beliș.

Sate componente: Bălcești, Beliș (reședința), Dealu Botii, Giurcuța de Sus, Poiana Horea și Smida

inapoi la localități