Bârsana

(județul Maramureș)

Cu o tradiție monahală de șapte secole, în peisajul fermecător al Văii Izei, așezarea este renumită pentru mănăstirile din lemn.

Rar se vizitează Maramureșul fără un popas la Bârsana, al cărui nume se trage de la ciobanii locali, numiți bârsani, crescători de oi cu blana lungă. Aici, pe malul drept al Izei, se găsesc vechea mănăstire din lemn inclusă în patrimoniul mondial UNESCO și un spectaculos complex monahal, monumente ale tradiției monahale locale.

Straiele populare sunt încă purtate de localnici, mai ales cu ocazia sărbătorilor religioase. Este de remarcat la portul bârsănesc eleganța sa sobră, în care predomină albul și negrul.

Bârsanii se mândresc că își păstrează vii obiceiurile și meșteșugurile străvechi, iar la fel ca în restul regiunii, civilizația lemnului definește spațiul locuit.

Pe străzile satului îți fură privirea porți din lemn pe care sunt sculptate forme care simbolizează mituri și credințe folclorice (spirala și arborele vieții, rozeta solară, peștele, dinții de lup, furca cu trei brațe, cocoșul), a căror complexitate reflectă statutul social al proprietarilor.

Tradiția monahală

Una dintre cele opt capodopere ale arhitecturii maramureșene aflate pe lista UNESCO se găsește la Bârsana. Este biserica din lemn a vechii mănăstiri de pe dealul numit Jbâr, lăcaș de cult care datează din 1711. Picturile din interior au fost realizate de zugravul Toader Hodor la începutul secolului XIX într-un stil cu influențe baroce și rococo. Foarte mulți turiști sunt atrași și de noul și impozantul complex monahal al mănăstirii de maici din comună. Acesta este construit din lemn, în stil maramureșean și include o biserică ridicată în anii ‘90, cu un turn înalt de 57 de metri.

Portul bârsănesc

Femeile din sat erau cele care, pe vremuri, țeseau și coseau straiele populare folosind exclusiv materiale locale, precum cânepa sau lâna. Portul bârsănesc este mai sobru decât altele din Maramureș, predominând albul și negrul. O oarecare transformare începe în secolul al XVIII-lea, când pe fondul dezvoltării negoțului localnicii adoptă materiale și cromatici noi. Cu toate acestea, datorită conservatorismului specific, bârsanii au reușit să își păstreze autenticitatea. Deşi influenţele moderne sunt evidente, portul popular este încă păstrat cu sfinţenie.

Obiceiuri și meșteșuguri

Bârsana și-ar fi pierdut mult din autenticitate și farmec dacă nu ar fi fost oameni care să aprecieze și să păstreze tezaurul local. Merită cu siguranță vizitată gospodăria lui Niculai Pașcu de pe Valea Morii. Aici se află vechea vâltoare pe apă și cazanul de horincă, ambele într-o stare bună și funcționale. Cântecele (horile vechi), dar și jocurile tradiționale reprezentative pentru această comună, sunt duse mai departe de Frații Bența (Bârsana) și Ileana Matus (satul Nănești).

Bisericile patrimoniu UNESCO

Opt biserici, capodopere ale arhitecturii de lemn din Maramureș au fost incluse pe lista UNESCO. Din cele aproximativ o sută astfel de lăcașuri de cult care mai există, în patrimoniul universal au intrat bisericile din Bârsana, Budești-Josani, Desești, Ieud-Deal și Poienile Izei (Țara Maramureșului), Plopiș si Surdești (Țara Chioarului) și Rogoz (Țara Lăpușului).

Sate componente: Bârsana (reședința) și Nănești.

inapoi la localități